Provocarea 4. Teatrul

Bucurestenii se intorc la teatru si desi ma incearca un sentiment de mandrie, tendinta asta imi cam incurca planurile cu provocarea nr. 4 - mersul la teatru.

Dupa incercarea ratata de saptamana trecuta de a cumpara bilete la Dineu cu Prosti, saptamana asta m-am mobilizat si m-am asezat la coada cu o ora inainte de deschiderea casei de bilete de la TNB. Sfat: oricine vine mai tarziu de ora 9 risca sa stea degeaba.

Vremea m-a surprins destul de neplacut dar m-am bucurat pe de-o parte - mi-am zis ca sigur nu o sa fie lume care sa stea la ditamai coada pe asemenea vreme. M-am inselat dar am avut 3 ore o companie placuta - 2 doamne deosebite care si-au lasat mancarea pe foc, undeva prin Drumul Taberei au venit sa stea la coada pentru Albulescu, Puric, Malaele sau Beligan.

Eu vroiam bilete la Dineu cu Prosti dar cat stateam acolo in frig si vant m-am convins foarte repede ca daca tot am renuntat la caldurica de acasa macar sa o fac lata si sa cumpar bilete la tot ce se poate ca cine stie cand ma mai mobilizez eu asa. La inceput de februarie am abonament la TNB: Dineu cu Prosti, Sinucigasul si Egoistul.
Read More

Nu iese fum fara foc

Sau cum sa aprinzi focul in cuptorul electric. Nimic nu este imposibil pentru mine in bucatarie. Nici macar sa gatesc la flacara intr-un cuptor electric. Cum am procedat, pas cu pas:

Unu: Mi-a fost foame si am avut pofta de ceva nesanatos, cum ar fi carnaciorii.

Doi: Nu am vrut sa-i fac nici la microunde, nici pe plita. Mi-a mai ramas o singura varianta, cuptorul.

Trei: Am incins cuptorul, pe modul grill la 220 grade si am asezat frumusel carnaciorii, unul cate unul ca soldateii, pe ultimul nivel, foooarte aproape de elementele care se incalzesc. Cu cat mai aproape cu atat mai bine.

Patru: Dupa ceva minute, sa tot fie intre 5 si 10 am inceput sa aud niste paraituri-sfaraituri, sunete care m-au bucurat pentru ca masa urma sa fie servita.

Cinci: Dupa alte cateva minute am simtit un miros inecacios, de fum. Mi-am indreptat din nou atentia spre cuptor. Da, de acolo venea fumul dar si ditamai flacara. Voila! Masa urma sa fie amanata o vreme.
Read More

Provocarea 17. Painea

Imi propusesem sa incep cu ceva simplu. M-am intrebat: cat de greu poate fi sa faci paine? Pentru o bucatareasa incepatoare ca mine, destul de nepriceputa, dreptace dar cu 2 maini stangi, prepararea painii a fost intr-adevar o provocare.

Reteta de baza e una si buna dar eu am ales sa respect etapele propuse de Jamie bucatarul pentru ca sunt genul care (inca) pune botul la chestii de marketing.

Mi-am facut curaj cu un pahar de vin de la Unchiu’ meu de la Mihai Viteazu pentru ca drojdia m-a emotionat dintotdeauna. Si-am purces la drum respectand intocmai reteta.

Prea tarziu am observat ca am uitat sa pun sarea. Mi-am zis ca nu e tocmai un ingredient cheie, exista doar sortimentul paine fara sare.

Aluatul s-a lipit intr-un hal fara de hal. De maini, de bol, de blat, de cutit, de lingura. De orice. Am mai citit inca o data ingredientele, ma gandeam ca poate am mai uitat ceva. Jamie mi-a zis sa nu ma sperii ca trece cu putina faina dar eu ajunsesem sa ma panichez de-a binelea. Intr-un final am scos-o la capat cu amestecatul si framantatul. Desi nu am mai framantat niciodata mi-am adus aminte cum framanta Buni cozonacii si miscarea a venit apoi de la sine.

Am pus aluatul la crescut si surprize-surprize, chiar a crescut. Am schitat un zambet larg de multumire dar nu l-am tinut mult pe fata pentru ca am citit reteta mai departe si am vazut ca trebuie sa mai framant inca o data. Optimista din fire mi-am zis nu se va mai lipi aluatul si a doua oara. N-am avut noroc. Dar am scos-o la capat onorabil, zic eu.

Am descoperit placerea si o sa mai fac o incercare dar inainte o sa o sun pe Tusa, sotia lui Unchiu' de la Mihai Viteazu, pentru ca ea este experta neamului in paine.
Read More

Destinatari necunoscuti

Draga Sofer Nesimtit,

imi cer scuze ca azi de dimineata am mers pe trotuar exact cand ai trecut si tu pe-acolo cu asemenea hal de viteza de m-ai stropit toata, din cap pana-n picioare. Literalmente. Nu o sa se mai intample, am hotarat sa imi schimb traseul de mers la serviciu. Tin totusi sa iti multumesc pentru ca a fost o buna ocazie sa testez mascara pe care mi-am cumparat-o: da, este waterproof si da, a meritat banii.

Am avut, in felul asta, un motiv intemeiat sa ma intorc acasa (dupa ce am trecut o data cu bine de haita de caini agitati) sa imi iau telefonul pe care il uitasem. Mi-am uscat parul cu foehnul, mi-am pus paltonul la uscat, mi-am sters poseta si cizmele. Placerea a fost de partea mea.

Imi pare rau ca te-am blestemat pe tine si pe urmatoarele 3 generatii ale tale. Sincer iti spun. Foarte urat din partea mea. Poate te grabeai, la spital sau la multinationala, si nu ai avut timp sa te opresti si sa iti ceri scuze.


Draga Furnizor de Cablu,

sunt foarte fericita ca azi, dupa mai bine de o luna de convorbiri telefonice, am si eu cablu TV. Te-am batut la cap foarte mult, recunosc. Prima data te-am sunat, de buna voie si silita de imprejurari, sa incheiem contract deci sa iti dau bani luna de luna timp de 2 ani.

A doua oara te-am sunat (sau ai sunat tu, nu mai stiu) si ti-am spus ca e treaba ta sa schimbi firul care ajunge din holul blocului la mine in casa astfel incat sa am si eu semnal TV.

A treia oara m-ai sunat (si nu inteleg nici acum de ce) sa ma intrebi cum de nu am incheiat contractul de TV dar ti-am explicat inca o data treaba cu firul care desi imi intra in casa, intra fara semnal. Tu mi-ai zis ca se rezolva in 2 zile. Dar au venit sarbatorile cu mancare si bautura din belsug. Te inteleg, la toti ne-a fost greu.

A patra oara te-am sunat sa iti zic ca nu merge netul (pentru ca nu mergea deloc, nu imi permit sa te sun si sa iti zic ca merge prost, desi cred ca o data am vorbit si pe tema asta). Tu atunci mi-ai zis de IPTV si eu ti-am zis ca vreau.

Am mai vorbit pe tema asta si a cincea oara. Eu te-am intrebat ca daca netul merge in halul in care merge, daca imi mai pui peste si IPTV cat de mult mai prost o sa mearga? Tot atunci ti-am zis ca nu o sa semnez in vecii vecilor cu tine un contract pe 2 ani. Ehei si tu ai zis atunci, probabil ca sa scapi de mine, ca imi dai gratis IPTV cu 25 de canale. Iti multumesc frumos si din suflet. O fi oare gratis? Poate nu am inteles bine, zic. Mai vorbim oricum. A sasea oara o sa fie cu noroc, simt asta.


Draga Tanti de la Paine,

am aflat de la tine si pe pielea mea o lectie foarte importanta despre consultanta: ca nu e gratis. Nu am stiut ca daca te intreb care paine e mai moale si mai buna tu nu o sa imi mai dai restul corect. Nu sunt suparata pe tine, painea mi-a picat bine, am mancat-o, multumesc dar m-a enervat de dimineata Soferul Nesimtit si am zis sa iti scriu si tie cateva randuri.

Salutari la toata lumea,
Mademoiselle
Read More

30 before 30

Ce-mi doresc eu mie pana pe 5 mai cand implinesc rotunda, frumoasa dar si respectabila varsta de 30 de ani. Asa cum mi-au venit in minte, urmeaza provocarile care imi vor tine ocupate primele 4 luni ale lui 2011.

Provocarea 1: Sportul. Desi pana mai ieri un coleg de serviciu a crezut ca am 24 de ani, corpul meu se simte de 30+. Durerile de sale, de incheieturi si oferirea de informatii precise cu privire la timpul probabil m-au facut sa aleg sportul ca prima provocare. Ma chinui de ceva vreme sa imi fac un program zilnic dar pana acum nu am reusit. Dar cum timpul tace si trece...

Provocarea 2: Coafura. De un an nu m-am mai tuns asa ca am in dotare un par destul de lung care se preteaza la niste coafuri – cocuri – impletituri pe care imi propun sa le invat si sa le prestez.

Provocarea 3: Manichiura. Sa am niste unghii care au trecut de clasa I mi-am propus si pentru 2010 dar nu am reusit sa ajung la pace cu unul dintre piticii mei: numai cand ma gandesc ca se poate atinge cineva de unghiile mele ma ia cu lesin. Dar pe de alta parte imi doresc o manichiura decenta si bine facuta. Asta e, sufera baba la frumusete.

Provocarea 4: Teatrul. Imi doresc sa prind bilete la 4 piese de teatru: Dineu cu prosti de la National, joi.megaJoy de la Odeon, Oscar si Tanti Roz si Arta, ambele de la Bulandra. Si dupa ce prind biletele imi doresc sa nu uit sa ma duc.

Provocarea 5: Perdeaua de la baie. Care lipseste cu desavarsire. Vreau sa o cos, activitate care ma duce cu gandul la Provocarea 6.

Provocarea 6: Draperia din sufragerie. Care a intrat la apa si acum e mai scurta cu vreo 5 cm decat perdeaua asa ca pe asta imi doresc sa o descos.

Provocarea 7: Facturile. Daca ar veni o Zana care sa imi faca ordine prin sertarul cu documente - facturi - chitante - hartii tare bine mi-ar prinde.

Provocarea 8: Gatitul. Vreau sa incerc retete noi recomandate de cineva drag. Prima reteta o am deja in minte: ficatei cu morcovi a la Beatrice.

Provocarea 9: Pantofii. Imi propun sa investesc, re-pe-de, intr-un pantofar si in alte accesorii pentru hol care sa pastreze in ordine micul spatiu.

Provocarea 10: Covor in sufragerie. Fara comentarii.

Provocarea 11: Muzeul National de Arta al Romaniei. Daca in strainatate imi pot face timp sa colind muzee la mine in tarisoara de ce nu pot?

Provocarea 12: Franceza. Fara comentarii.

Provocarea 13: Bucuresti. Vreau pentru 2012 sa tiparesc un calendar de birou cu imagini din Bucuresti. Pentru asta mi-am planificat cate o vizita pe luna prin oras in cautarea unui loc frumos.

Provocarea 14: Marti cu fetele. Un plan frumos la care eu am renuntat prima ce-i drept. Mi-ar placea sa il readucem la viata. Playlist de discutii se gaseste.

Provocarea 15: Cititul. Mai mult. Mult mai mult decat acum.

Provocarea 16, 17 si 18: Desertul, Painea si Alcoolul. Vreau sa fac o prajitura buna, o paine de casa si un cocktail colorat. Toate la mine in bucatarie.

Provocarea 19: Plimbare prin Herastrau cu oameni faini, nu orisicum. Desi pare usor de fapt nu este. Mi-ar placea ca intr-o zi frumoasa cu soare sa ies la plimbare prin Herastrau cu Manuela si cu Ilinca. Chiulesc si de la serviciu daca e musai.

Provocarile 20, 21 si 22: Serviciul. Sunt 3 proiecte profesionale despre care o sa vorbesc pe rand, in lunile ce urmeaza. Toate la timpul lor.

Provocarea 23: Poseta. A venit momentul sa renunt la rucsac. Am o varsta, totusi. Sunt in cautarea posetei perfecte: nici prea colorata dara nici intr-o singura culoare, nici prea mare dar nici prea mica - sa incapa un kil de cartofi in ea, si cu bretea scurta si cu bretea lunga, si eleganta dar si casual. Si daca se poate si ieftina.

Provocarea 24: Filmele vechi. In loc de serialele de care sunt dependenta planuiesc ca intr-o noapte sa ma uit la filme vechi si romantice – Vacanta la Roma e primul care imi vine in minte.

Provocarea 25: Viata de noapte. Mi-e dor de vremurile vechi asa ca o sa ies intr-o sambata seara si o sa dansez toata noaptea.

Provocarea 26: Florile. Nu prea avem noi multe in comun, eu si florile adica. Am primit de la Reli, cadou de casa noua, o ditamai floare. Imi doresc sa fie la fel de frumoasa ca acum si 4 luni de-acum inainte. Reli mi-a zis sa mai vorbesc cu ea. Dar ce naiba sa ii zic florii?

Provocarea 27: Sosetele de la Buni. Ani buni mi-a tricotat Buni sosete. Am gasit acum cu ocazia mutatului un numar considerabil de perechi. As vrea sa am puterea sa le adun pe toate si sa le ofer cadou.

Provovarea 28: Cutiile postale. In cutia mea postala primesc luna de luna scrisori care nu imi sunt adresate si persoana respectiva nu locuieste cu mine. As vrea sa fac etichete la cutiile postale. Multe si colorate! Dar aici nu depinde numai de mine, e si o votare la mijloc.

Provocarea 29: Muzica populara. Vreau sa invat sa cant melodia Ciorba de Curcan. O canta in original Ileana Ciuculete, am auzit-o ieri la televizor.

Provocarea 30: Bellu. O zi de primavara, eu, Reli si cimitirul Bellu. Ma alatur indeletnicirii ei de weekend si nu imi pot imagina un ghid mai bun de la care sa aflu povesti despre cei aflati acolo.
Read More

© Mademoiselle Oui, AllRightsReserved.

Designed by ScreenWritersArena