Reteta de Negresa

Candva prin primavara, cand colega mea Roxana isi planifica un weekend acasa, mama ei a intrebat-o ce sa-i pregateasca bun de mancare. Roxana avea pofta de o Negresa cu multa, multa, multa... glazura. Atat de multa glazura incat sa-i curga printre degete. O Negresa inecata in glazura. De atunci, de fiecare data cand stau fata in fata cu o Negresa ma gandesc la Roxana.

Mamele mele fac Negrese foarte bune dar Reli a plecat de ceva vreme pe meleaguri nemtesti iar mama e departe si vara pe Dacos nu se pastreaza bine mancarea. Deci am ramas eu si reteta:

250 gr. unt, 5 linguri cu cacao, 1 cescuta cu lapte, 2 pahare (de 250 ml) cu zahar, 1 praf de sare. Toate acestea se pun intr-o cratita pe foc mic pana ce da in clocot. Se da cratita la o parte si dupa ce s-a racit se scot din compozitie 10 linguri ce se pastreaza separat pentru glazura.

In restul compozitiei se adauga: 3 galbenusuri, 1 pahar ½ (de 250 ml) cu faina, 3 albusuri batute spuma, ½ praf de copt, un praf de sare.

Bine de stiut si de facut: albusurile se bat spuma tare, apoi se adauga 1 lingura de zeama de lamaie, 2 linguri de zahar si se bat in continuare dupa care se incorporeaza in crema alternativ cu galbenusurile si faina.

Se pune aluatul intr-o forma de chec unsa bine cu unt si tapetata cu faina. Se coace la 180 grade timp de 10 min. si apoi cca. 40 min. la 160 grade. Eu am folosit metoda scobitorii, adica am tot infipt o scobitoare in aluat. Cand scobitoarea e curata, Negresa e gata de glazurat cu compozitia oprita la inceput. Se lasa cam 3 ore sa se raceasca dupa care se scoate din forma de chec si se serveste.

Read More

Vacanta de iulie (I): Salina Turda

Pentru luna iulie mi-am propus sa urc pe varfuri de munte dar s-a nimerit fix invers: am coborat spre maruntaiele pamantului. Si nu o data, chiar de doua ori.

Vacanta mea de iulie a fost bogata cu experiente frumoase si surprinzatoare. Salina de la Turda a fost una dintre ele. Turda, desi este orasul in care s-a nascut si a copilarit tatal meu, este un oras sarac, trist si fara prea multe pretentii turistice. Cred ca daca nu am fi avut rude acolo am fi trecut intotdeauna prin Turda ca voda prin loboda.

Dar Salina este atat de frumoasa! Nici nu-mi vine sa cred ca un asemenea loc minunat exista in Romania. Salina de la Turda este amenajata si intretinuta la standarde internationale. La 10-12 grade, cand afara se topeste si sufletul in tine, poti cobora in Salina (cu liftul sau pe scari) sa joci tenis de masa, carti, remi sau sa te dai cu barca (foarte recomandat!). Este amenajat si un loc de joaca pentru copii sau o sala de spectacole.

Read More

Eclere mici-mici-mici

Eclerele mici-mici-mici imi plac mult-mult-mult. Saptamana trecuta am fost acasa la Alba si mi-a facut mama intr-o seara o surpriza placuta si dulce. Desigur ca s-a incins si o discutie pe tema retetei, asa ca intre bucatarese – adica eu intrebam si mama incerca cu rabdare sa ma lamureasca ce e aia „cand da primul clocot” sau „un praf de sare”. Si uite asa, cand cu ochii pe mama, cand cu ei pe agentul 007 care se producea la TV, am petrecut ultima seara acasa.

Ajunsa la Bucuresti, in bucataria mea rezidentiala (care btw a consumat mai mult curent intr-o jumatate de an cat altele in 2 (doi!) ani), am incercat si eu reteta cu ingredientele: 125 g faina, 100 g unt, 250 ml apa, 3 oua, 1 praf de sare (care acum stiu ce inseamna) si 1 plic de budinca de vanilie de la Dr. Oetker.

Se pune apa la fiert intr-o oala de 1l cu untul si sarea. Cand a dat primul clocot (care acum stiu ce inseamna) se adauga faina, toata deodata, si se amesteca foarte repede cu lingura pana se dezlipeste coca de pe vas. Se ia oala de pe foc si se amesteca din cand in cand pana se raceste. Se adauga ouale, pe rand. Se amesteca pana se incorporeaza oul si abia apoi se adauga urmatorul.

Se formeaza gramajoare-gramajoare si se coc 30 min. in cuptorul cald bine, la foc potrivit (sau 180 grade). Nu trebuie unsa tava si nu se deschide cuptorul 20 min. Daca se deschide cuptorul mai repede de 20 min. raman lipicioase inauntru. La final se umplu cu budinca de vanilie de la Dr. Oetker si se pudreaza cu zahar.

Vorba lu’ Beatrice: sa-mi traiasca familia cea gatitoare de bucate gustoase! Indeed!

Read More

Bon Jovi

Aseara la Bon Jovi a fost minunat! Unul dintre cele mai frumoase concerte la care am fost vreodata. La ora 8 fix, asa cum au promis, au inceput sa cante si au concentrat in 3 ore cei aproape 30 de ani de hit-uri... inclusiv preferata mea: I’ll be there for you. Imi plac mult trupele care vorbesc cu publicul. Bon Jovi aseara ne-a povestit.

Read More

Prajitura cu visine

Am transformat visinele proaspete de sambata intr-un “I’m sorry cake” de duminica. Intre cele doua momente, au fost implicate si: o bicicleta (a mea), o oglinda retrovizoare (a unui taximetrist), o gura mare si bogata (tot a mea).

In reteta de prajitura au fost implicate: 750 grame de visine bune-bune care n-au avut nicio vina decat ca s-au gasit in locul potrivit la momentul nepotrivit; 6 oua; 150 grame de zahar; 1 plic de zahar vanilat; 120 grame de faina; 100 grame de unt; o lingura de zeama de lamaie; coaja de la o lamaie.

Se pregateste o tava mare unsa cu unt si tapetata cu faina. Se bat albusurile spuma tare. Se adauga zaharul, zeama de lamaie si se bate pana cand albusurile se intaresc bine. Se adauga toate galbenusurile deodata si se bate in continuare. Se pune apoi faina, coaja de lamaie, untul topit dar rece si se amesteca usor de sus in jos.

Se toarna compozitia in tava si se niveleaza. Se adauga fructele date prin faina. Se da la cuptorul preincalzit, la foc potrivit (180 grade) si se coace cam o jumatate de ora. Nu se deschide cuptorul 15-20 minute. Dupa ce se raceste, se pudreaza cu zahar.

Read More