Ieri, timp de 90 de minute, mi-am amintit cu mare placere de anii de liceu. Am fost la concert la The Cranberries, pe care am inceput sa ii ascult prin clasa a X-a manata fiind de sentimentele mele secrete (atat de secrete de le stia toata lumea) pentru Gabi. Daca n-ar fi fost Gabi The Cranberries nu ar fi intrat in viata mea.
Am fredonat cu drag toate melodiile si m-am zbenguit atat cat spatiul mi-a permis, oricum nu atat de mult ca Dolores de care mi-a placut foarte mult. A fost plina de energie pozitiva, un copil si o femeie in aceeasi persoana.
Am asteptat si-am asteptat dupa Will You Remember dar nu l-au cantat. M-am declarat oricum foarte multumita cam pe la 10 fara 10 cand au inceput sa cante Free to Decide si au continuat cu Salvation, Ridiculous Thoughts si Zombie. Una dupa alta, in ordinea asta. Intreg concertul a sunat si s-a auzit foarte bine. Nici nu stiu cum a trecut timpul. Vroiam sa cante mai mult si mai multe.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu