Vreme trece, vreme vine

Anul trecut pe vremea asta ma pregateam pentru intalnirea de 10 ani de la terminarea liceului. Eram foarte emotionata. Incepusem sa ma gandesc la evenimentul asta inca din luna februarie, asa ca fetele: cu ce ma imbrac, cum imi fac parul, ce o sa spun despre mine atunci cand se striga catalogul... M-a luat un pic prin surprindere intalnirea cu trecutul dar inca nu ma simt pregatita sa vorbesc asta.

Revenind la ziua cea mare, 22 mai. Cea mai frumoasa parte a fost la liceu - in curte la poze, in cancelarie la discursul directorului si in clasa la citirea catalogului. Masa si dansul nu au fost cine stie ce - cam ca la nunta, deci deloc genul meu. Am intrat in clasa in care am invatat in cei 4 ani de liceu. Era diferita dar totusi aceeasi. Pe langa diriginte au stat la citirea catalogului si cativa profesori care s-au atasat de noi in cei 4 ani; si noi de ei - profesorii de engleza, franceza, matematica si fizica.

Fiecare am zis cam acelasi lucru: ce facultate am terminat, unde lucram, daca suntem casatoriti sau nu, daca avem copii sau nu. Profilul clasei a fost informatica asa ca majoritatea baietilor au ajuns IT-isti. Fetele au ajuns orice altceva. Ce imi mai amintesc: Iulia este medic; Corina profesoara de matematica; Ada arhitecta; era ziua Alinei si i-am cantat; Laura face doctorat; Cristi are un baietel Carol; Linda e in State preda la ceva universiate; Luciana s-a calugarit; Giurgiu se insura in ziua urmatoare; Filofi era preocupata ca intarzie la coafor; Roxana era plina de energie; Catrina arata bine; Silviu m-a luat in brate si m-a sarutat; Ionela este profesoara de economie; Irina danseaza; Laura P. era insarcinata; Andreea a adus poze cu fetita ei; Fles a pus mana si sufletul si ne-a adunat pe toti laolalta.

La ultima ora de dirigentie din clasa a XII-a se pare ca fiecare dintre noi a scris o scrisoare despre ce a insemnat pentru el/ea liceul, ce a invatat si ce nu, unde ar vrea sa ajunga peste 10 ani. Dirigintele a pastrat scrisorile si le-a adus la intalnire. Eu nu am gasit-o pe a mea, cred ca am chiulit. La 18 ani abia asteptam sa termin liceul, sa vin la Bucuresti la facultate si sa raman in orasul care ma fermecase inca de la 14 ani, sa fiu langa Reli si Marlene, sa ma angajez cat mai repede in marketing. Silviu nu era in planurile mele. Nici eu intr-ale lui. Eram grabita in liceu, grabita sa traiesc ziua de maine.

Unii au spus sa repetam ideea cu scrisorile si pentru intalnirea de 20 de ani. Nu s-a intamplat asta. Dar ce as scrie eu, totusi? Am facut o incercare pentru un an: 1. sa invat spaniola; 2. sa merg la Paris si la Roma; 3. sa ma vad mai des cu Laura; 4. sa imi iau carnet de sofer; 5. sa merg la manichiura; 6. sa merg la psihanaliza de doua ori pe saptamana; 7. sa imi cumpar pantofi cu toc si sa ii si port; 8. sa imi cumpar telefon nou; 9. sa vorbesc mai mult cu tata; 10. sa imi placa de mine; 11. sa mananc sanatos si sa incep sa gatesc; 12. sa fac sport; 13. sa merg cu bicicleta; 14. sa cunosc oameni noi; 15. sa mananc peste; 16. sa merg la dansuri; 17. sa merg la teatru si la muzee; 18. sa nu fiu ipocrita; 19. sa ma mut in casa noua si sa reusesc sa o si mobilez; 20. sa ma mut la Londra. Cu M.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

© Mademoiselle Oui, AllRightsReserved.

Designed by ScreenWritersArena